|
numărul 26-27 1 februarie 2010 ISSN: 1842-0834 |
| Sumar | Redacţia | Arhivă | Contact | Linkuri |
|
Câteva note de Jane Heap
Ana Ţaroveanu
In 1924 Jane Heap îl întâlneşte pe G.I. Gurdjieff la New York. Continuă să editeze The Little Review până în anul 1929. In 1927 se mută la Paris pentru a studia sistemul lui Gurdjieff, iar din 1935 pleacă definitiv la Londra unde pune bazele unui grup. Fragmentele traduse mai jos fac parte dintr-o colecţie de note pregătitoare pentru lucrul cu elevii săi. Jane Heap a transmis ideile direct, având darul de a găsi formularea exactă acolo unde cei mai mulţi oameni bâjbâie. Este o adevărată aventură să traduc Jane Heap. Impresiile şi constatările noastre notate pe marginile caietelor, în jurnale, pe caiete special pregătite în acest scop sunt mai întotdeauna lacunare, undeori folosind liniuţe pentru a sugera o înşiruire, alteori omiţând cuvinte etc. Printre fragmente, exemple, trăiri personale şi lucruri ce trebuie făcute, scrise uneori pe fugă, sensul notelor transpare cu o forţă pe care nu reuşesc să o găsesc în textele scrise cu o coerenţă a frazei şi o gramatică uluitoare. Scopul meu principal a fost să transmit sensul, fără să îmi propun o rigoare a frazei.
. . . . . . . . . . . . La inceput iluzii despre noi inşine. Nu avem nici o idee despre cât de departe suntem de orice posibilitate de a controla ceva. Ne gândim, poate, că nu controlăm – însă, dacă încercăm puţin mai mult – am putea – apoi vedem că nu putem – că ceva trebuie să crească foarte, foarte mult înainte ca noi să putem controla chiar şi ceva foarte mic – Uneori auzi un om spunând că ceva e mai puternic decât el însuşi, ar trebui să spun că e mai puternic decât orice. Ultimul gând trecător, ultimul folositor, cel mai stupid – totul este mai puternic decât este el. . . . . . . . . . . . . Încearcă să te observi într-o criză. – nu fii doar un cinstit observator al vremii – fără emoţii nu există fermentaţie - nu există creştere – în acest moment avem doar experienţa Reacţiilor. Este dificil să îţi închipui experienţele noi ale Voinţei. Prima dificultate constă în a înţelege ce înseamnă Voinţa – Voinţa este asociată cu a face – nu cu a simţi sau a gândi – trebuie să caut un nou fel de a face – să fac cu elementul activ – nu cu cel re-activ. Încercăm să obţinem un câştig cu materialul re-activ în baza unei idei a Voinţei speculative – care este activă – . . . . . . . . . . . . EMOŢIILE NEGATIVE Furie – invidie – ură, gelozie, anxietate, frică – disperare – şi tot aşa – pentru binele tău ar trebui să afli emoţiile tale negative şi să încerci să găseşti un remediu – Imediat după sursa asociaţiilor a pierderii masive de energie. Această energie irosită poate fi stocată pentru folosirea ei în procesul nostru de dezvoltare. Statisticile istorice şi medicale ne arată că stările negative sunt mai responsabile pentru dereglările noastre decât toate bolile naturale luate împreuna. Pierderea energiei este mai mare decât puterea zilnică care se scurge într-o Niagara. Unul din motivele pentru care este atât de dificil să tratezi cu emoţiile negative este acela că ele sunt insensibile la raţiune. Mintea dispare repede din peisaj – este scoasă imediat ce ne aflăm sub stăpânirea unei emoţii puternice. Dacă centrul mental are într-adevăr o dezvoltare suficientă a muşchiului – putem să măsurăm puterile gândului împotriva sentimentului şi să ne aşteptăm ca gândul să caştige. Insă dezvoltarea mentală este mai joasă decât sentimentele noastre animalice. Energia pentru energia gândirii are mult mai puţină putere. Oricând raţiunea pare să producă un efect – explicaţia constă în amestecarea altor câteva emoţii – ori raţiunea a câştigat un aliat într-unul dintre instinctele noastre cele mai puternice. De exemplu – suntem mai puţini apţi să avem emoţii negative atunci când corpul se află într-o stare de vitalitate înaltă şi de bunăstare – el susţine raţiunea noastră săracă dacă apar emoţiile negative. De asemenea, o nouă emoţie care apare poate ajuta – Iubire, milă, respect – uneori chiar şi o altă emoţie negativă ca frica. Să luăm cea mai obişnuită formă de emoţie negativă – supărarea – a nu te simţi bine. In psihologia de zi cu zi sunt folosite numai două tipuri de tratament. Şi folosite în special asupra copiilor.
Frica. Aproape toate formele de emoţie negativă sunt infantile – şi, în manifestarea lor, susţin o analogie apropiată cu copilul care se aruncă pe podea – ţinându-şi respiraţia – lovindu-şi călcâiele de podea – sau devenind rigid. In cazul adultului – viaţa din jurul său devine podeaua – în care el joacă. O atitudine de maturitate este să încerci să te ajuţi pe tine în maladia emoţională. Maladii mai serioase ca Melancolia – Disperarea, Gelozia – dificil de manevrat de către sine – Pierderea perspectivei – Este chiar dificil să iei ajutor de la ceilalţi – convins că nu există speranţă şi că starea va dura mereu. De obicei nu este nimic de făcut, dar aşteaptă până trece starea – apoi o nouă irosire a energiei de care ai nevoie pentru a repara consecinţele nefericite. Supărarea este folosită de unii oameni ca o armă. In cazurile de vanitate rănită – iubire de sine – când corpul a fost frustrat într-un efort de lăcomie – ei cad în furie – sperând că furia să ascundă situaţia. De obicei, asemenea furii nu au nici o importanţă – nici un efect – nasc numai indiferenţă, dacă nu cumva şi dispreţ. In cazul geloziei – gelozia este o formă de egoism – Othello – Iago – ambele căi – Iago este gelos pe splendoarea fizică a maurului - Dacă o persoană îşi doreşte într-adevăr să-şi trateze emoţiile negative, dacă nu este îndrăgostit în secret de aceste emoţii, aşa cum adesea este cazul – poate fi găsită o cură.
Când o persoană este supărată pe tine – nu îi răspunde cu acelaşi centru – problema se agravează. Răspunde-i cu indiferenţă – milă – milă mentală – răceală – mută cei trei centri ai tăi departe de furia sa. Intoarce celălalt obraz – nu este o recomandare către umilinţă, ci o sugestie să răspunzi supărării cu o altă faţă – alt centru – să observi o emoţie pozitivă intensificând. Să observi o emoţie negativă distrugându-se. O neînţelegere apare între tine şi un prieten – încerci să o dispersezi – prietenul încearcă – nici un rezultat – exceptând faptul că lucrurile se înrăutăţesc. Scrie-ţi o scrisoare ca şi cum ar fi de la cealaltă persoană – care te-ar mulţumi complet – scrie exact cuvintele pe care ţi-ar plăcea să le spună prietenul tău. Sau vei fi nefericit – stingherit – nesigur – îndrăgostit – treburi etc. Ce vor crede oamenii despre tine – Să ştii opinia reală este de mare importanţă. Viitorul poate depinde de judecata lor. Plasează-te în poziţia lor – chemaţi să exprime o opinie sinceră asupra ta. Notează-ţi ceea ce îţi imaginezi că ar scrie ei – vei fi uimit să afli ce diferit este rezultatul faţă de ceea ce aştepţi - şi cât de apropiat de realitate. Ceva în noi nu este niciodată minţit – dar noi suntem cu un pas în afară – ne flatăm pe noi înşine – ne batem încet pe umăr. Acest adevăr este orb în noi. Una dintre cele mai obişnuite experienţe în viaţă este să ofensezi sau să primeşti ofense atunci când nimic nu este intenţionat. De altfel, oamenii fac sau spun ceva fermecător sau lăudabil sau greşesc – n-ai chef să continui relaţia – te retragi. La fel şi oamenii care odată erau activi în a te admira – te căutau – încetează să aibă un interes către persoana ta. Nu cunoşti cauza indiferenţei lor – Un pic mai multă muncă psihologică ar arăta mai mult. Incearcă să descoperi ce anume te-a îndepărtat – Ce ar fi trebuit sau n-ar fi trebuit să facă persoana? Nu este suficient să simţi că vrei să fii tratat diferit. Incearcă să te gândeşti doar la „Cum”. Nu este important să îi spui acelei persoane că ar trebui să acţioneze asupra a ceea ce ai gaăsit tu. Valoarea îţi aparţine în procesul de înţelegere a interiorului tău – In cazul propriei persoane şi a persoanei care se abate – întreabă două lucruri – 1. ce aşteaptă prietenul meu de la mine? 2. ce ofer eu? – răspunde sincer Acest efort ajută la clarificarea neînţelegerilor mai vechi şi le previne pe cele noi. Dă-le altora ceea ce ţi-ar plăcea să ţi se ofere. Toate poruncile din Biblie sunt dificile în extremă – par uşoare la suprafaţă – spuse cu abilitate de părinţi şi profesori, însă acestea cer o educare îndelungată şi o înţelegere adâncă a sinelui şi a psihologiei celorlalţi. Nici prin raţiune, nici prin sentiment nu vom ajunge vreodată la adevărul despre cum dorim să se acţioneze asupra noastră – sau cum ar trebuie să acţionăm asupra vecinului nostru – Creştinismul nu a încercat şi nu a găsit dorinţa. Şi-a spus că este dificil şi nu a încercat niciodată. Trebuie să perfecţionăm tehnicile în viaţă – pentru a trăi – Metoda numită tehnica tehnicilor. Iubirea faţă de Corp este un mare obstacol – Cei mai mulţi oameni sunt sclavi ai Corpului – Nu Dumnezeu este iubit astfel – Nici un iubit nu este iubit astfel. . . . . . . . . . . . . Trebuie să ne vedem comportamentul interior – Să vrei să vezi cum se formează gândurile tale – Cum reacţionezi din interior – modelul interior al comportamentului tău – Acest lucru nu e dat, cu excepţia câtorva momente neobişnuite, în general nu este dat oamenilor. Fenomenul pe care îl numim identificare – Gândirea mea planifică ceva, am devenit acel gând – este un mecanism foarte deştept. Mă gândesc la ceva, dar nu am un loc în mine unde aş putea să văd acel gând făcându-şi treaba. Reacţionez puternic la o emoţie – dar cum aş putea să fiu distinct de ea? Ştiu că acţionez emoţional – într-un fel capul meu ştie – dar nu pot spune că văd ceva din procesul ce se desfăşoară înăuntru. Nu mă înţeleg pe mine însumi. Este posibil acest lucru – sau nu este posibil deloc? Dacă încercăm suficient de mult putem găsi rădăcini pentru atenţia noastră, pentru ceva mai adânc în noi înşine, folosind senzaţia. Ştim că atenţia noastră este separată de procesele ce se desfăşoară în exterior. Greşim când gândim că aceste procese exterioare au nevoie (cu câteva excepţii) de foarte multă atenţie. Unii oameni se hrănesc mai mult decât au nevoie – unii oameni folosesc mai mulţi bani decât au nevoie – Reacţiile emoţionale îmi iau toată atenţia – dar sunt indreptăţite? Cel mai scurt gând îmi ia toată atenţia – nu are nevoie să îmi ia toată atenţia. Incearcă mereu să devii liniştit în tine ca să te poţi separa cu precizie de acest lucru – că sunt în întregime implicat în ceea ce fac. . . . . . . . . . . . . Dacă m-aş uita puţin la mine m-aş surprinde în fiecare moment întors către o preocupare şi un interes, unul dintre cele 1000 de lucruri pe care le numesc viaţa mea – trebuie să vezi asta
foarte concret. Ştiu dintr-o parte a interiorului că trebuie să mă întorc cu adevărat către ceva care este exact opusul, pe care nu îl pot vedea. Este trăire atât timp cât mă păstrez înspre acest lucru – şi acesta este tot lucrul despre care vorbim – Relaxând, liniştind – adunând senzaţia, încercând să am dorinţa în mine – conştientizând ceea ce sunt şi, în acelaşi timp, că îmi doresc într-adevăr să fiu. Acest lucru – dacă este pus în practică aduce o schimbare de atitudine – Dacă aş şti în acelaşi timp că am început de la o atitudine oarecare şi că încerc să ajung la alta, probabil acest lucru mă va ajuta. . . . . . . . . . . . . Ceva gândeşte pentru el. Ceva acţionează prin el. Ceva este creat prin el. Ceva este obţinut prin el. . . . . . . . . . . . . Fără Atenţie există numai Tensiune. Atenţia dă intensitate. Magnetism – Vezi? Eşti conştient de obiecte şi de relaţiile dintre ele? De influenţa lor asupra ta?
|
.gif)
Jane Heap este figura care a susţinut şi promovat modernismul in literatură. In 1916 începe să editeze, împreună cu Margaret Anderson, The Little Review, publicaţie care a promovat multe nume, astăzi sonore, din literatura universală: T.S. Eliot, Ernest Hemingway, James Joyce, Ezra Pound, W. B. Yeats, Andre Breton, Emma Goldman, Gertrude Stein şi mulţi alţii.
Incearcă să nu te gândeşti la partea întunecată a lucrului sau a circumstanţei – ca şi cum te-ai uita într-o apă murdară. Incearcă să nu simţi mai mult decât poţi să ajuţi. Insistând asupra acestor sentimente – ca şi cum ai apăsa o rană – doare mai tare. Observă-ţi corpul – cum manifestă el această sau acea stare? Corpul are un repertoriu de simptome – stabilite pentru fiecare stare. Tremurături ale plexului solar, cutremurături sau contractări – gură uscată – gât umflat, o greutate pe inimă – indigestie – transpiraţie – frig intens, scrâşnire a dinţilor, datul cu capul de pereţi, greaţă, pumni strânşi. Observă, enumeră şi cataloghează toate manifestările ca şi cum ai strânge material pentru o carte de psihologie.