Lilia Lozanova - poeta contemporana bulgara, absolventa a Facultatii de filologie din Veliko Tarnovo

Copacule infrunzit,
intreaba lumea
de ce, in loc sa-ti priveasca frunzele verzi,
cauta sub tine frunzele moarte ale toamnei.
Si lumea va ?ntelege unde sunt eu.

Nasterea Domnului

Pantecul e tacut ca un clopot.
Primul rasunet. Cordonul ombilical se clatina,
Nelamurit ca un drum prin vremi –
Pe el Dumnezeu a coborat pe pamant.

Prevestire

Vestitorul a fost vizitat.
Si-a smuls penele.
Ramase gol ca vestea.

Incredere

Nebunii sunt porumbei,
Care, indrazneti, coboara
Pe fiecare palma .

Orbul

Pare ca hraneste pasarile,
Le face cu mana in inalt
In timp ce ele ii ciugulesc picioarele.

Taciune

Priviti
focul gol al sufletului meu
sub corpul carunt de cenusa…
odata cu sufletul vostru…

Vara tiganeasca

Ras cleios de pomi ametiti
Dans palpaitor de nori agatati –
Rufe albe
Rugaciunea innebunita a ciorchinilor
In vite inghiontite, pribegite.
Speranta saracita a mosmoanelor –
Banuti ruginiti, in tolba tocita, verzuie.
Tropaitul copitelor de cal ca niste
Castaniete in linistea de cositor.
Iat-o, mai tineti-o un pic – a fugit in cer
Si rostogoleste strachina de arama furata
Desculta
Arsa de soare
Tarzia vara tiganeasca.