V.I.T.R.I.O.L.

M-am aşternut la drum în zi de toamnă

Pe când cocori, în zbor evanescent,

Îmi aminteau: „Mai am un singur cent;

Cel tainic îngropat în palma-ţi, Doamnă..."

Călăuzit de gnomi, unde silfide-s

De veghe, -am coborât spre infinit-

ul ce adastă încă sub, coclit,

Chimvalul meu de ratio et fides.

Ajuns cu lira-mi, orfic, în tenebre,

Subtil m-am strecurat printre celebre

Fantome-ale trecutului mai pur

Şi, luminat de-al ochiului azur,

Am luat cu mine focul, ca un fur,

Prin joc de inefabile algebre.

Solve & Coagula

Când, unduind, trecut-ai al meu gal-

ben prag, precum nisipul din clepsidră,

M-ai amăgit, clipind cu ochi de hidră

Prin roşul de neon din Place Pigalle,

Şi ai cotit lasciv, ca o cadână,

Pe o retrasă stradă, -n catifea

Înfăşuratu-ţi trup, de acadea,

Purtându-l sinuos, agale până

Ce-n urma-ţi am ajuns şi-apoi de mână

– sfios, ca pe întâiul fulg de nea –

Te-am luat, Răzvan să-ţi fiu - tu să-mi fii Vidră,

Coagulaţi în clocot inegal:

Neverosimilă pastă hibridă

Prin fum înecăcios de ars mangal.

Azot

Cu alef, a sau alfa

Porneşte virtuos

Argintul (sinuos)

Ce, viu, urmează calfa:

Drum spre desăvârşire

Cu sânge-stropi vărgat

(hăţiş necercetat)

Prilej de săvârşire

A misticei nuntiri

Aici, în creuzet

Prin omega sau zet

Cu vajnice porniri;

Atât mai spun, defunct,

Şi-n tav pun iarăşi punct.