sisif logo numărul 26-27
1 februarie 2010
ISSN: 1842-0834
Revistă electronică de cultură, fondată la Craiova în noiembrie 2002
Sumar Redacţia Arhivă Contact Linkuri
Articole  >  noi apariţii editoriale
Noi apariţii de carte la editura Herald

Cartea Figurilor Hieroglifice – Dorința Dorită de Nicolas Flamel

 

A existat cu adevărat Piatra Filosofală? A fost transmutat plumbul în aur? Sau "aurul" despre care vorbesc alchimiștii era mai degrabă un simbol al unei desăvârșiri spirituale care putea aduce chiar nemurirea? Dacă mulți alchimiști nu au cunoscut decât decepția ca rezultat al muncii lor, Nicolas Flamel pare să fi dobândit, practicând alchimia cu o perseverenta singulara, o avere impresionantă pentru vremea sa.

Cartea figurilor hieroglifice prezintă istoria căutării sale, stârnită de descoperirea unui manuscris foarte vechi, ornat cu frumoase anluminuri (Cartea lui Abraham Evreul). Mărturie a succesului acestei căutări stau operele sale de binefacere, bisericile și capelele pe care le-a construit și pe care le-a ornat cu statui și desene încărcate cu caractere simbolice. Taina acestor misterioase hieroglife a preocupat generații întregi de căutători, care un încercat să descopere istoria lui secretă și procesul prin care a realizat Magnum Opus.

La aproape șase veacuri de la moartea sa, mitul lui Nicolas Flamel nu numai că nu s-a stins, ci cunoaște o răspândire din ce în ce mai mare. Tinerii iubitori ai lui Harry Potter sau cititorii cărților lui Michael Scott cresc cu imaginea unui alchimist nemuritor, care în urmă cu mai bine de șase sute de ani obținea Piatra Filosofală. Iar omul de la începutul celui de-al treilea mileniu are nevoie mai mult ca oricând de astfel de mituri, care pot duce la renașterea încrederii în propria capacitate de evoluție spirituală.

 

Temeiurile credinței creștine de Emil Brunner

 

Lucrarea de față reprezintă o expunere rezumată a mesajului creștin, in ceea ce Brunner considera a fi esența sa. Brunner evită să discute aici aspecte controversate ale mesajului creștin; sunt evitate chiar și elaborările teologice. Prin caracterul său succint și pertinent lucrarea a cunoscut o mare popularitate. Brunner abordeaza creștinismul dintr-o perspectivă existențialistă. Adevărul încetează a mai fi o doctrină despre un anumit obiect și devine întâlnirea cu un subiect, cu subiectul absolut care este Dumnezeu. Esența creștinismului este întruparea lui Dumnezeu în Isus Christos și, prin aceasta, realizarea unei punți de legătură, a unei întâlniri intre Dumnezeu si lume. Brunner vede aceasta întâlnire, care dă esență creștinismului, nu doar la nivel cosmic, ci si la nivel individual.

Esența condiției de creștin constă în a avea o întâlnire personală cu Dumnezeul întrupat în Christos; adevărul creștin, care face ca un om sa fie creștin, încetează a mai fi o dogmă, ci constă, pur și simplu, dintr-un eveniment real.

 

Scrierile de la Marea Moartă și originile creștinismului de Jean Danielou

 

Descoperirile de la Marea Moartă au rezolvat numeroase probleme la care exegeza nu a putut da răspunsuri satisfăcătoare: trecutul lui Ioan Botezătorul, data exacta a Paștilui, originea ierarhiei, vocabularul Sfântului Ioan și originea gnosticismului.

Aceste scrieri ne informează asupra mediului în care s-a născut creștinismul și ne arată multe lucruri păstrate din aceasta perioadă istorică.

Departe de a fi o istorie a descoperirii manuscriselor de la Marea Moartă, lucrarea de față își propune o analiză a raportului între grupul religios pe care îl cunoaștem prin intermediul manuscriselor și inceputurile creștinismului.

Acest studiu reunește trei dintre prelegerile autorului prilejuite de problema manuscriselor, având ca scop ajustarea imaginii tradiționale pe care o avem despre perioada creștinismului primar, completând cadrul în care viața lui Hristos și începuturile Bisericii s-au desfășurat.