Unul dintre ei n-a vorbit mai deloc, presupun din cauza stupefactiei care-l cuprinsese la auzul ideilor domnului Savescu.

Rar de tot, cand a reusit sa strecoare cateva fraze, a incercat, fara succes desigur, sa scoata discutia de pe fagasul utopicului. A renuntat curand, intelegand ca orice om intelept ca lupta cu morile de vant poate fi spectaculoasa, dar e lipsita de minime rezultate.

Cel de-al doilea, al carui nume din pacate (mea culpa) nu l-am retinut, a tinut mortis sa-l convinga pe doctorul Napoleon de stupizenia zguduitoare a ideilor domniei sale. Ceea ce n-a inteles distinsul profesor, de altfel posesorul unor cunostinte vaste si bine documentate, era ca discursul dacologului era absolut insensibil la argumente logice si orice idee coerenta intra in conflict cu alambicatul lui sistem de gandire. Timp de mai multe zeci de minute au continuat sa se contreze astfel, vorbind impreuna si intelegandu-se separat, sugerand pe ici-colo complimente din folclor spre distractia mea si furia zgomotoasa a bardului care-i apostrofa arar ca un tatuc grijuliu si exasperat.
Cel mai simpatic a fost profesorul Deac, somnolent si decrepit, care, ori-de-cate-ori era trezit abuziv de moderator, se lansa intr-un lung discurs incoerent si incomprehensibil despre diverse perioade istorice, nici una legata de subiectul emisiunii. Intotdeauna atipea la mijlocul ideii celei mai interesante spre marea mea frustare.

Observati, va rog, ca nu m-am referit decat tangential la Napoleon Savescu. Urmeaza bine-inteles punctul culminant, cireasa pe prajitura sau bomboana pe coliva. Domnia sa este o personalitate polivalenta (ca sa nu zic multipla), fiind atat doctor in stiinte medicale, cat si in istorie, cu toate ca a refuzat a preciza tema lucrarilor sale de doctorat sau Universitatile care i-au oferit titlurile respective. De asemeni este presedintele Societatii de Dacologie si organizatorul a numeroase Congrese Mondialede, normal, Dacologie. De ce mondiale? Pentru ca la ele au fost invitati cativa frustrati din diaspora romaneasca de aiurea. Care-va-sa-zica iei trei arheologi romani, respectabili, dar specializati in paleoloitic, vreo doi romanasi risipiti prin State si Canada, completezi cu trei profesori de liceu din Republica Moldova, amesteci bine si obtii nici mai mult, nici mai putin decat un congres mondial. Aici va vorbi probabil doar organizatorul in persoana geniala a domnului Napoleon, restul avand delicata misiune de a-l aproba si a-l incuraja din sala.
Problema pe care nu am enuntat-o inca este ca omul are o serioasa suferinta psihica si-mi pot sustine afirmatia cu manualul de psihiatrie alaturi. Ideile sale sunt prevalente si adeseori chiar delirante, absolut neinteligibile, inexplicabile si impenetrabile la contraargumente. Domnia sa sustine, in dulcea limba de lemn, ca "spatiul carpato-danubiano-pontic" este matca Europei si neamul dac parintele toturor popoarelor Eurasiei, ca dacii (nu tracii) s-au dezvoltat pe tot continentul, cam de la Atlantic pana dincolo de Urali, influentand spatiul nipon, chinez si hindus, cu epicentrul pe teritoriul actualei Romanii, ca nu suntem urmasii Romei din simplul motiv ca suntem stramosii ei, intreaga Europa tragandu-si radacinile din tarisoara asta situata fix in buricul Pamantului. Doctorul Savescu afirma ca prezenta dacilor in tot acest perimetru vast nici macar nu trebuie demonstrata, ei ocupand intreaga lume in mod normal, absolut firesc, doar sunt rudele domniei sale.

Am ascultat siderata ca Homo Sapiens a aparut fix in urma cu 15 200 de ani sau 17 200 de ani, domnul Savescu nu s-a hotarat inca, dar urmatorul Congres tinut in liftul blocului dumnealui va stabili cu certitudine ziua, ora si eventual zodia evenimentului. Sapiens asta a aparut cum ziceam prin Africa de Sud-Est, in urmatorii 6-8 mii de ani a migrat in "spatiul carpato-danubiano-pontic", colonizand apoi intreaga lume care-i astepta pustie si cu bratele deschise si probabil vreo trei planete din Constelatia DX-126496. Dupa ce trebusoara asta fu gata, "cei mai viteji si mai drepti dintre traci" s-au apucat sa-l proiecteze pe nobilul lor urmas Napoleon Savescu, intrerupti din cand in cand de pardalnica asta de istorie adevarata. Restul, nici macar nu merita amintit ca n-are legatura nici cu ubicvitarul popor dac, nici cu arborele genealogic al primului, singurului si sper ultimului dacolog mondial.
Atat mai vreau sa spun: oameni buni, fratilor, get real!