Marţi 24 noiembrie 2009, s-a lansat la Librăria-ceainărie C’arte din Craiova primul volum din Summa Theologica de Toma din Aquino (editura Polirom) şi Încercare asupra gândirii româneşti de Vasile Muscă, lucrare apărută la editura Grinta din Cluj Napoca. Întâlnirea s-a deschis cu o prezentare a activităţii filosofice a profesorului universitar doctor Vasile Muscă de către universitarul craiovean Ionel Buşe: „Vasile Muscă este un filozof cunoscut la Craiova, fiindcă a venit de mai multe ori aici şi cu diverse ocazii fiind membru în diferite comisii de licenţă sau de doctorat, a ţinut conferinţe, dar este cunoscut şi prin lucrările care au apărut şi au putut fi găsite în librăriile din Craiova, cum ar fi de exemplu Introducere în filozofia lui Platon, Filozofia ideii naţionale la Lucian Blaga, Introducere istorică în filozofie, Leibniz filozof al Europei baroce, Filozofia ca istorie a filozofiei şi Încercare asupra filozofiei româneşti. A tradus 7 cărţi din limba germană şi a publicat peste 40 de articole ştiinţifice în volume colective; 3 cărţi coordonate, 4 cărţi îngrijire de ediţie şi peste 450 de eseuri, recenzii publicate în reviste de cultură. Lucrarea Încercare asupra filozofiei româneşti vine cu o perspectivă nouă, provocatoare, asupra filozofiei din ţara noastră.”

Apoi, Vasile Muscă a vorbit despre contextul în care a apărut lucrarea sa dedicată filosofiei româneşti: „Spre deosebire de alţi autori români, mai ales filozofi, eu nu dispreţuiesc cultura română. Aceasta este o carte dedicată filozofiei româneşti. Nu este tocmai o istorie a filozofiei româneşti, fiindcă atunci i-aşi fi dat alt titlu, ci este o încercare care porneşte de la o idee care apare în prefaţa Criticelor lui Maiorescu, unde Maiorescu zice astfel: «Energiile creatoare ale unui om sunt limitate, la fel şi ale unei naţiuni». Deci nici o naţiune nu are voie să-şi consume inutil, fără nici un plan, energia sa creatoare. Trebuie să avem un plan după care acţionăm, fiindcă dacă acţionăm haotic, este ca şi când am avea o bucată de marmură şi tot lucrăm pe ea până când am distrus tot materialul care era destinat pentru viitoarea statuie. Mie mi s-a părut că în filozofia românească se tratează în mod excesiv o problemă care este la urma urmei destul de falsă, şi anume problema specificului naţional sau „cine suntem noi?”. Dacă vrem să ştim apriori cine suntem noi, şi dacă tot discutăm despre problema aceasta nu vom ajunge nicăieri. Mai bine să ne avântăm într-o operă creatoare şi în plan material şi în plan spiritual şi când vom avea foarte clar nişte rezultate în faţă, vom vedea din acestea cine suntem noi. Întrebarea lui Maiorescu nu este falsă, dar trebuie pusă la momentul potrivit: nu trebuie să pornim la drum cu gândul: acesta sunt eu şi asta trebuie să fac, facem si apoi vedem la ce rezultate ajungem şi cine suntem. În planul filozofiei culturii, există aceste două atitudini, apriorismul kantian, de la început trebuie să ştim cine suntem, şi asta printr-o analiză transcendentală, şi cea hegeliană. În procesul devenirii, pas cu pas te defineşti şi pe tine însuţi. După cum zicea Hegel, este ca şi cum ai vrea să înoţi fără să intri în apă”.

O premieră în plan editorial este apariţia primului din Summa Theologica, apărut la editura Polirom, avându-i ca traducători prezenţi la lansare pe Alexander Baumgarten (coordonator) şi Andrei Bereschi. Acest prim volum este rodul muncii a 13 traducători, de-a lungul a 3 ani. În continuare, Andrei Bereschi va coordona volumul al II-lea, Alexander Baumgarten al III-lea volum, iar ultimul volum va fi coordonat de o echipă de teologi deoarece se referă la chestiuni sacramentale. Marea provocare a acestei traduceri constă în „modelarea limbii române în direcţia redării unei experienţe medievale”, a spus Andrei Bereschi.

Summa Theologica va cuprinde 4 volume, concentrate în jurul filozofiei morale, filozofiei juridice şi problemelor sacramentale. Alexander Baumgarten a declarat că traducătorii vor proceda aşa cum a procedat Gengis Han cu armatele lui, adică vor împărţi “armatele” în 3 echipe urmând ca fiecare să îşi facă munca pe porţiunea sa de traducere. Considerată un adevărat monument al limbii latine, Summa Theologica a ajuns la un nivel conceptual care îi permite să acroşeze un domeniul teologic şi cel filozofic, reuşind să-l exprime într-un mod coerent şi semnificativ pentru situaţia teologiei şi a filozofiei din secolul al XIII-lea, în care se afirmă celebrul teolog Toma din Aquino. Această carte nu este o lectură uşoară, deoarece aceasta este dedicată unor oameni care se ocupă cu studiul, de aceea traducătorii au numit-o „cartea de pe birou”, prin opoziţie cu cartea de pe noptieră. Tocmai din acest motiv Summa Theologica trebuie accesată în primele ore ale dimineţii când mintea este odihnită, astfel încât densitatea conceptuală a judecăţilor lui Toma din Aquino să poată beneficia de o receptare cât mai bună.

Traducerea acestui monument al limbii latine reprezintă o provocare plină de dificultăţi, iar echipa de traducători ai primului volum a ajuns desigur la o formă finală a traducerii care poate fi desigur perfectibilă deoarece limba română nu are în anumite cazuri echivalentul semantic al anumitor termeni, în special când este vorba despre nişte concepte abstracte sau de nişte relaţii între concepte. Din acest punct de vedere cei implicaţi în procesul traducerii au remarcat că se poate vorbi despre fel de "sărăcie conceptuală" a limbii române, iar pasajele care aveau o anumită concreteţe au fost mai uşor de transpus în limba română şi cu o mai mare acurateţe. La final, traducătorii au anunţat că, probabil, volumul al doilea din Summa Theologica va apărea în vara lui 2010.