Festivalul Primăvara Poeţilor/Le Printemps des Poètes, aflat la ediţia a IV-a în România, se desfăşoară în perioada 10-25 martie 2008. In intervalul menţionat, peste 60 de ţări vor participa la această sărbătoare anuală a poeziei ajunsă la cea de-a VII-a ediţie internaţională.  In România festivalul are loc în peste 60 de oraşe.

Astfel, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, filiala Craiova şi a Teatrului Naţional “Marin Sorescu” din Craiova a avut cea de-a IV-a ediţie locală. Această ediţie a cuprins două întâlniri moderate de poetul Nicolae Coande, prima având loc miercurea, pe 12 martie, la ora 17, în Cafe-Teatru Play, iar cea de-a doua vinerea, pe data de 14 martie, la ora 17, în Pub’s Pub.

Intânirea de miercuri a avut în centru tema internaţională a festivalului – Elogiu celuilalt (Eloge a l’autre), motiv pentru care fiecare particiapnt să un elogiu prietenesc unui poet „în viaţă sau aflat cu domiciliul în Câmpiile Elizee” urmat de un scurt recital din creaţia proprie.  Lectura poemelor, elogiul şi dezbaterile au fost, de asemenea, înregistrate sub coordonarea poetei Ioana Dinulescu pentru a fi difuzate ulterior la Radio Oltenia Craiova. Mihai Ene a deschis seria de elogii cu o alocuţiune despre lirica bacoviană, urmat de Ion Maria care, după ce a vorbit despre poemele lui Tudor Negoescu şi ale lui Anton Jurebie, a recitat din noul său volum apărut la Editura Brumar. Doinea Pologea şi Silviu Gongonea au evocat universul liric al lui Patrel Berceanu, Ioan Lascu a citit câteva poeme din Réne Char (ediţiile bibliofile franţuzeşti ale acestuia au încântat privirile poeţilor prezenţi), iar George Popescu din  Marco Lucchesi.

La capitolul elogii, s-a detaşat prin originalitate Tiberiu Neacşu, care a citit trei poeme în care evocă trei poeţi craioveni (Aurelian Zisu, Ionel Ciupureanu, Nicolae Coande) care l-au făcut să devină. Primul poem se numeşte Cultura franceză („Cuţite, nebună femeie-ncununi, corlata genunchilor albaştri, cortul şi păsările, pederaştii şi goana după carnea de luni. Nisipul cu plete purta marea-n glezne şi Surda era-ntr-o ureche. Cântau cocoşii turbaţi, ciugulind bolnavi din spitalul cu ghete. Tu mă rodeai, aşa într-o doară, femeie nebună, femeie cu boală! Mâncai din urechea mea stângă, urechea cu nopţi şi orori, cu maşina de scris. Eu viu, ca din somn, lustruiam veghea mişcând prin cerul întredeschis”), al doilea Cultura nomadă („Tătuţule, fiul tău dincolo, mai degrabă despuitoriu de ochi prin şuvoiul de sânge din gâtul găinii îmi târăsc papucii. Uite, Tătuţule, cu mânuţa mea şi mama, şi cornelia, şi eu, cu numele celui Mare, adăugăm la timp câte-o moarte.”) iar al treilea Cultura chineză („Poetul Kwan De e îndrăzneţ şi nu se sfieşte Când vine vorba de satiră Pledoariile poetului Kwan De Îmi aduc aminte de generaţia Beat Poetul Kwan De e un om înalt, într-o bulă de oxigen e de o naţionalitate incertă. N-a visat niciodată că e un fluture care visează că e Kwan De care visează Nu se pot construi parabole Singura este cea la care aspiră diminineţile din balconul Teatrului Naţional”).

Cei mai tineri poeţi care au debutat la această întâlnire au fost Gabriel Nedelea, student la Facultatea de Litere din Craiova şi Cosmin Pripeagu, student la Facultatea de Jurnalism din Bucureşti. Nedelea a citit două poeme, După potop şi Descântec, din care cităm câteva versuri: „Strămoşii mâinilor împreunate/ Coborâtori din ape vii ovale/ Ascund descântecele adunate/ Prin pântece de focuri madrigale/ Şi zile trec împinse de ceasloave,/ De melcii cu tramvaie grele-n spate,/ Ma poartă aripile cu potcoave/ Prin văile neplânse şi-ncurcate./ Zmeii bolnavi de verde si de cer în post/ Mătănii largi răsteau de prin icoane/ Prin casele de sticlă moarte nu am fost/ Dar se vedeau din stradă în balcoane./ S-au lepădat de cântece cocoşii/ Cu mine, smirnă şi tămâie în glas/  Şi m-au strigat de două ori cuvioşii/ Să mă ascută şerpi tăcuţi cu limbi de ceas.” Cosmin Pripeagu a citit trei poeme, din care am reţinut: „dacă nu te am şi flăcări ning bucăţi-mi din tine toamna cu miros crud de sânge/ de parcă am valsa pe o lamă a gândului că rup oceanele de trupuri pe care/ buzele tale le-au gustat cu aceeaşi patimă de nenumărate ori până să te/ inventez când sufletul îţi mai pulsa cald în mâinile mele”. Astfel s-a închis prima seară de poezie şi s-a deschis sticla de vin adusă de Marius Ghica de pe moşia lui Dinescu pentru această ocazie.

Întâlnirea de vineri a avut ca temă de dezbatere Proiect Poezia. De ce nu au poeţii din Craiova o Casă a Poeziei?, urmând să fie finalizată cu o moţiune semnată de poeţii prezenţi prin care se va cere autorităţilor locale deschiderea la Craiova a unei Case a Poeziei. De data aceasta au citit şi au dezbătut Paul Areţu, Xenia Karo, Emilian Mirea şi Nicolae Coande etc. De asemenea, au participat alături de poeţii craioveni şi actori ai Teatrului Naţional Craiovean „Marin Sorescu”, precum Adela Minae, Angel Rababoc, Mircea Tudos ,Gina Călinoiu. În săptămânile următoare urmează să aibă loc şi alte întruniri ale poeţilor craioveni sub semnul aceluiaşi anotimp liric.