sisif logo numărul 30
1 octombrie 2011
ISSN: 1842-0834
Revistă electronică de cultură, fondată la Craiova în noiembrie 2002
Sumar Redacţia Arhivă Contact Linkuri
Articole  >  libertatea de a trage cu ochiul
Cel mai colorat carnaval al planetei
Axel H. Lenn

Între 9 şi 20 februarie anul curent a avut loc celebrul Carnaval de la Veneţia, cel mai colorat spectacol european al ultimelor nouă secole. Pe lângă puzderia de costume medievale, care mai pot fi zărite doar prin câteva muzee mari ale continentului, esenţa evenimentului o constituie măştile. Cu toate că nu există o evidenţă exactă, în pieţele şi piaţetele veneţiene s-au perindat anul acesta cel puţin câteva zeci de mii de măşti de toate tipurile, culorile şi materialele, pentru toate gusturile: măşti din piele, carton, ghips, argilă, porţelan sau metal, simple sau pictate, decorate cu mătase, macrameuri, dantelă, catifea, pene, paiete, strasuri, scoici, email sau cristale, pietre de sinteză sau perle de cultură, măşti ornamentale, comice, de petrecere sau carnaval, măşti pentru copii sau adulţi, întruchipând personaje de poveste sau animale, măşti cu aplicare directă sau măşti cu mâner, respectând tiparele stilistice clasice sau nu. Parada multicoloră şi pluristilistică poartă nume pe măsură, elaborate cu o rigurozitate ştiinţifică de către făuritorii lor: măşti Arlecchino, cu tipurile Gran Volare, Diavol, Motan, Fluture, sau Bufniţă; măşti Colombina, simple sau lux, stil Art Deco, rococo, oriental sau baroc, de tip Jolly, Occhi, Arlechin, Liliac, Dragon, Cucuvea, Mezza, Musica, Mardi Gras, Fantasia, Can Can, Sisi sau Festa Brillante; măşti Volto, simple sau în stil baroc, de tip Festa, Pierrot, Unicorn, Paiaţă, Decor Aria, Arco Strass, Evantai sau Brenda; măşti Bauta de tip simplu, imperial sau mască de seară cu pene; măşti Joker, de tip Musica, Dama, Curcubeu şi Tarot; măşti Nasone, cu cioc drept sau coroiat, mai mic sau mai mare în funcţie de preferinţele purtătorului; măşti Casanova, Liberty, Tragicomica, Dottorino, Jolly Bell, Gladiatore, Moro, Gatto, Baticuore, Contessa, Gatubela, Pulcinella etc.



                                           

Ediţia din acest an a rezervat un loc important copiilor şi creativităţii acestora, prin organizarea unui concurs de costume şi măşti cu tema Pădurea Fermecată, la care au participat toate şcolile din Veneţia şi Mestre. Spre deosebire de alţi ani, au lipsit duelurile, turnirele şi demonstraţiile de luptă corp la corp. În bună tradiţie veneţiană, muzica şi dansul au ţinut capul de afiş al manifestărilor stradale. Municipalitatea a avut grijă să includă în program un bogat repertoriu teatral, începând cu Văduva Isteaţă (Ermanno Wolf-Ferrari), Pescăruşul (Cehov), Corbul (Carlo Gozzi), Carta Diva (Ennio Marchetto), Farsa avocatului Panthelin, şi terminând cu Ballo della Cavalchina. Zborul îngerului a fost la mare înălţime, un spectacol desăvârşit de albastru cu o coregrafie ieşită din comun – balet pe verticală – extras parcă din cotloanele imaginaţiei lui Goldoni. Şi, pentru că tot l-am menţionat, Goldoni nu a lipsit nici anul acesta din atenţia organizatorilor, din contră. Conform vânzărilor, reprezentaţiile pieselor sale au adunat cei mai mulţi spectatori şi cele mai multe ropote de aplauze la scenă deschisă.

                     

După cum era de aşteptat, nu au lipsit nici expoziţiile, cum ar fi cea dedicată operei grafice a veneţianului Francesco Fontebasso (1707-1769) sau călătoriile lui Marco Polo în viziunea artiştilor Guido Fuga şi Lele Vianello. Foarte admirate au fost şi măştile din piele purtând semnătura lui Stefano di Meduna, un veritabil omagiu adus celor mai cunoscute nume ale commediei dell’arte. Expoziţia găzduită de muzeul Correr, semnată de Amleto şi Donato Sartori, s-a înscris pe un traseu mai generos, surprinzând rolul şi evoluţia măştilor ca element de recuzită din perioada teatrului grecesc antic până în zilele noastre.

                            

Per total, carnavalul din 2007 a reuşit, cu eforturi financiare considerabile, să reconfirme rolul Veneţiei de capitală seculară a spectacolului şi a culturii europene. Mai mult, manifestările pot fi considerate un preambul extravagant al seriei Bienalelor veneţiene: Expoziţia Internaţională de Artă (ediţia a 52-a, 10 iunie-21 noiembrie 2007), Festivalul Internaţional de Dans Contemporan (ediţia a 5-a, 14-30 iunie 2007), Festivalul Internaţional de Teatru (ediţia a 39-a, 18-29 iulie 2007), Festivalul Internaţional de Film (ediţia a 64-a, 29 august-8 septembrie 2007) şi Festivalul Internaţional de Muzică (ediţia a 51-a, 4-13 octombrie 2007).


© imagini: Gabriela Stoicea şi Lucian Ghiţă

\
România Culturală
Centre International de Recherches et Etudes Transdisciplinaires
E-revistă de cultură fondată în 2004
Editura Herald
Agenţia de carte