sisif logo numărul 30
1 octombrie 2011
ISSN: 1842-0834
Revistă electronică de cultură, fondată la Craiova în noiembrie 2002
Sumar Redacţia Arhivă Contact Linkuri
Articole  >  libertatea de a trage cu ochiul
Ca si cum
Cristiana Miu

Intr-o sambata, pe la vremea pranzului, vreo 50 de persoane s-au adunat in cafeneaua literară Joy’s din Arad din pricina zvonului ca un oarecare Mircea Cartarescu s-ar putea sa treaca pe acolo.

 

Faptul a influentat oarecum cursul economic normal, produsele Knorr inregistrand o usoară scadere a ratingului in favoarea companiilor producatoare de alcool, tutun, cafea si inghetata. Corespondentul nostru de la New York, celebrul Eugen Istodor, ne-a instintat ca perturbarea a fost notata si de guralivii brokeri ai bursei din marele oras american.

Informatia trebuie privita, totusi, cu circumspectie, bine cunoscuta fiind subiectivitatea lui Istodor cand vine vorba despre prieteni. O altă stire, absolut certa de data aceasta, e aceea ca literatura lui Mircea Cartarescu va fi diseminata pe tot cuprinsul Statelor Unite de catre o mare editura americana. Asta nu l-a impiedicat pe scriitorul roman sa confirme zvonul si sa-si faca aparitia, la ora anuntata, in cafenea.

 

Nu a venit singur, ci insotit de poeta Ioana Nicolae. Aceasta s-a dovedit a fi, in context, nu atat sotia domnului Cartarescu, cum s-ar fi asteptat gurile rele, cat o autoare de sine statatoare, cu texte care, atunci cand nu sunt remarcabile, se arata stralucite. „O poeta ale carei versuri sunt apreciate de critici desi acestia nu prea stiu ce sa spuna despre ele“, dupa cum a stabilit redactorul sef al Orizontului timisorean, Mircea Mihaes.

 

Mircea Cartarescu nu a citit poezie, ci proza. Nu inainte de a avertiza audienta ca este un scriitor care se plictiseste repede, trecand, de aceea, de la o formula literara la alta. Iar cele două texte, sarmante, pline de umor, dar si sentimentale, l-au confirmat in intregime, incantand audienta. N-au lipsit nici cateva cuvinte, cu desavarsire interzise pe www.sisif.ro.

 

Au urmat discutii despre una, despre alta, ca la un cenaclu. Autorul Levantului fiind, desigur, centrul acestor convorbiri. O vedeta fara aere de vedeta, un scriitor indragostit de literatura, nu doar de textele sale, un om care gandeste inteligent si natural, fara a simti nevoia sa sublinieze cat e el de destept. Din vorba in vorba, s-a ajuns la momentul lansarii numarului zero al unei reviste dedicata in intregime literaturii. Catalin Lazurca, cel care a contribuit in cea mai mare masura la realizarea sa, a citit Codul personajului colectiv, Celebrul Animal, care supravegheaza revista:

 

Celebrul Animal nu este interesat de literatura romana ci de literatura.
Celebrul Animal nu este interesat de scriitorul roman ci de textele acestuia.
Celebrul Animal opreşte ce-i bun si merge pe ocolite.

 

consecinta 1: chiar cand merge inapoi, Celebrul Animal merge cu fata.

 

Celebrul Animal crede ca un bun scriitor nu spune mai mult decat gandeste.

 

consecinta 1: Celebrul Animal gandeste atunci cand nu gandeste nimeni.

 

consecinta 2: Celebrul Animal nu scrie mai mult decat citeste.

 

consecinta 3: Celebrul Animal nu publica mai mult decat scrie.

 

Celebrul Animal crede ca un bun scriitor trebuie sa incerce sa transforme in literatura tot ce scrie.

 

consecinta 1: un bun scriitor nu scrie comentariu socio-politic.

 

consecinta 1.1: pentru bani, scriitorul va scrie romane deocheate sau politiste.

 

consecinta 2: Eugen Istodor este unul dintre cei mai mari prozatori romani.

 

Celebrul Animal crede ca lectura de poezie a devenit o ultraspecializare.

 

consecinta 1: e inutila orice incercare de a recastiga publicul.

 

consecinta 1.1: fiindca numărul cititorilor nu poate creste, e de preferat sa creasca numarul scriitorilor.

 

Celebrul Animal are impresia ca, in ziua de azi, criticii literari seamana cu niste nasi mafioti.

 

consecinta 1: Celebrul Animal nu va calatori prin literatura cu nasul.

 

consecinta 1.1.: Celebrul Animal viseaza ca trenul in care calatoreste sa fie atacat de pistolari solitari.

 

Celebrul Animal crede ca cititorul de proza este un cititor docil si ingaduitor.

 

consecinta 1: Celebrul Animal va incerca sa nu-si pacaleasca cititorii.

 

Celebrul Animal crede ca fiecare autor trebuie sa-si verifice voga publicand si sub pseudonim.

 

Celebrul Animal crede ca un grup insemna nu mai multe creiere ci, mai ales, mult mai multe picioare.

 

consecinta 1: in literatura se intra cu picioarele inainte.

 

Normal, Celebrul Animal (lazurca, leac, maduta, neamtu, postaveanu) cugetase in sinea sa ca, oricat ar fi el de celebru, tot mai multă lume se va strange la Cartarescu decat la un show produs in intregime cu mijloace proprii. Si n-a gresit prea mult, mai ales ca Mircea Cartarescu a declarat ca si el il iubeste pe Eugen Istodor…

 

Una peste alta, a fost o sambata frumoasa despre care candva se va auzi si in .

\
România Culturală
Centre International de Recherches et Etudes Transdisciplinaires
E-revistă de cultură fondată în 2004
Editura Herald
Agenţia de carte