Colegiul "Noua Europa" din Bucuresti, avandu-l ca rector pe Andrei Plesu, initia, la un moment dat, un proiect ce viza realizarea unor cursuri interuniversitare, in care, doi profesori, de la doua facultati diferite, sa abordeze teme straine facultatii lor.

In cadrul acestui proiect, si sub tutela ERANOS (cerc de studii din cadrul Centrului Phantasma de Cercetare a Imaginarului, Facultatea de Litere, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, coordonat de conf. Stefan Borbely) a avut loc, in data de 25. 02.2004, la aceeasi Facultate de Litere, conferinta lui Dan Culcer, intitulata "Despre Memorie". Manifestarea s-a bucurat de prezenta, pe langa un numar considerabil de studenti, a unor cadre didactice a Literelor clujene, precum prof. dr. Mircea Muthu, prof. dr. Ion Pop (ambii de la Catedra de Literatura Romana, Teoria Literaturii si Etnologie) si conf. Stefan Borbely (Colectivul de Literatura Universala si Comparata ), aflat aici in dubla calitate, de organizator si prezentator.

In legatura cu domnul Dan Culcer, mai cunoscut publicului datorita postului de director pe care l-a ocupat la revista "Vatra" din Targu Mures, trebuie sa mentionam doua aspecte: un trecut zbuciumat, stand sub semnul unei Securitati ce l-a hartuit continuu, si viata de mai tarziu in sanul diasporei romane de la Paris (unde locuieste si in prezent).

Licentiat al Facultatii de Litere Cluj-Napoca (1963), sectia romana-engleza, cu un doctorat neterminat (din motive obiective), Dan Culcer ajunge la Targu Mures, unde va prelua conducerea revistei "Vatra". Securitatea il are deja in vizor, si, in urma mai multor aventuri destul de tulburatoare, va decide ca unica solutie impotriva totalitarismului este emigrarea.

In 1987 va pleca deci spre Paris, spre libertate si spre posibilitatea de a-si continua lucrarile incepute in tara. Aici, alaturi de personalitati printre care se numara si Paul Goma, va lucra (in calitate de "secretar de redactie si grafist pe ordinateur") la o revista literara in format electronic intitulata "Asymetria". Revista nu apare in format editat, intrucat, se intreba Dan Culcer, "cine e interesat la Paris de o revist a romaneasca?". Oricum, revista are un public destul de larg, coordonatorii scriu din Israel (originari din Moldova), Canada ("oameni ce sunt medici si au scris despre Eliade"), Craiova, Baia Mare, asa ca Dan Culcer e increzator in viitorul ei.

Din aceasta perioada a exilului parizian dateaza si obsesia pentru ceea ce, in titlul conferintei, numise "memorie": preocuparea constanta de a nu iti uita trecutul istoric, social si cultural.

Intr-o epoca a "migratiilor neviolente", emigrantii traiesc sentimentul constant al unei identitati in pericol, identitate pe care cei din tara, neavand posibilitatea unei distantari obiectivizante, nu o pun mai deloc sub semnul intrebarii. Dar identitatea pierduta, pare sa sugereze Culcer, nu inseamna atat a trai fenomenul aculturatiei pentru ca te afli printre straini, cat faptul ca nu mai stii cine esti deoarece ti-ai uitat trecutul si ti-ai abandonat obiectele culturale. Iata calea cea mai perfida prin care identitatea poate fi amenintata.

Pornind de la importanta memoriei si de la crizele sociale pe care aceasta le poate induce, discursul lui Dan Culcer a oscilat, pe parcursul conferintei, de la o axa temporalã la alta. Pe un ton, cand melancolic, cand dramatic, Dan Culcer a evocat intamplari trecute ce l-au marcat profund, a facut apel la o constiinta?actuala vie, si-a exprimat speranta ?ntr-un viitor in care memoria sa fie inclusa in educatie.

Declarandu-se obsedat de "pierdere si distrugere culturala", fostul director al revistei "Vatra" a invocat cu amaraciune perioada cand colectii intregi de carti au fost interzise, cand se aruncau la Cluj, pe fereastra scolii de muzica, brate de carti bine legate in piele, pe o platforma din fata scolii, si erau lasate in voia sortii.

Mai tarziu, isi aduce aminte Culcer, intr-o vizita la o scoala din Blaj, pasise, in curtea innoroita de ploile ce cazusera, pe ceea ce parea a fi o alee improvizata din caramizi alaturate; avea sa realizeze, la o privire mai atenta, ca erau, de fapt, carti. "Acest agent al binelui, care este cartea, se voia eradicata".

Cand arhivele revistei "Vatra" au fost declarate numai bune de reciclare, colectivul revistei le-a salvat, ascunzandu-le in locul cel mai potrivit unei astfel de situatii: o alta arhiva. Acelasi destin ii fusese harazit, intre anii 1956-1957, bibliotecii de estetica a Facultatii de Litere; G.Zaciu si D.Popovici, cadre didactice pe atunci, au salvat-o, luand cartile acasa.

Toate acestea sunt exemple care arata riscul - mereu prezent in lipsa acestui "conglomerat magmatic", memoria - de a fi aculturalizat prin propria ignoranta.

Problema are si un aspect politic. Este evident ca un regim ce respecta memoria este unul mai democratic. Ce concluzie sa tragem atunci despre Romania, unde, la 15 ani de la Revolutie, nu se stie inca adevarul despre cele intamplate? De ce este proiectul CNSAS-ului blocat continuu? Sau, mergand mai departe in timp, stiati ca documentul original al Adunarii Generale de la 1918 nu mai exista? Ce este, asadar, un stat in care memoria este constant desconsiderata?

Intrebarile au fost dezbatute in cea de-a doua parte a conferintei, reluandu-se apoi problema Securitatii.

Datorita CNSAS-ului, Dan Culcer a gasit dosarul primei sale sotii, ce continea niste conversatii banale ale acesteia cu niste colege, intr-un camin; lucrul e concludent pentru cat de aproape ii era urmarita viata. Dupa revolutie, sediul "Vatra" urma sa fie puricat in cautare de microfoane; efortul nu a mai fost necesar: o echipa de militari, inarmati cu o harta, au ajuns la fata locului si au inceput sa indice locurile exacte in care erau plantate microfoane. Vreo opt au fost inlaturate, dupa care echipa nu a mai aparut, astfel ca Dan Culcer si Stefan Borbely (martor si el la scena aceasta) erau convinsi ca multe altele au mai ramas ascunse prin cine stie ce cotlon.

In fine, discursul s-a incheiat prin sublinierea importantei, adeseori ignorata, a profesorului: acesta este agentul mentinerii vii a memoriei comunitatii.

Dupa intrebarile si observatiile celor prezenti, conferinta a luat sfarsit sub semnul unei necesitati acute de constiinte vii, care sa reinstaureze memoria in drepturi; numai astfel vom putea spune ca ne stim identitatea.

Iata, pentru cei interesati, doua adrese utile de Internet:

www.asymetria.org - site-ul revistei literare a exilului parizian si nu numai

www.lett.ubbcluj.ro/~phantasma - site-ul Centrului de cercetare a imaginarului, coordonat de conf. Stefan Borbely