Poetul, prozatorul, traducatorul si artistul plastic Dan Danila, desi stabilit in Germania, la Leonberg, pastreaza legaturi stranse cu Romania. Trei dintre volumele sale de lirica au aparut la edituri din Sibiul natal: “Dintr-un sertar” (1993), “Parcul salvat” (1994) si “Fals tratat despre seara” (1998), in Germania editand unul singur: “Poeme” (2000).
Traducerile sale din poeti alesi: Francois Villon, Rainer Maria Rilke, Wolf von Aichelburg, Charles Baudelaire ofera publicului romanesc accesul la o literatura restrictionata de barierele limbii.
1.Cand ati inceput sa "cochetati" cu literatura si care din genurile literare v-a sedus intai?
Inca de la v?rsta prescolara am ?nvatat sa-mi scriu numele cu litere de tipar, ma interesau cam toate cartile si mai ales cele cu poze – pe cele care ?mi placeau le copiam, le desenam - apoi am ?nceput sa citesc basme si povesti, carti de calatorie si aventuri... Mama mea, profesoara, o fire romantica, mare iubitoare de literatura, muzica, opera si teatru, avea multiple talente - picta minunat, dansa, recita, c?nta ?n tot felul de coruri... ar fi putut sa devina usor actrita, pictorita sau cintareata de opera... de ce nu, scriitoare. De altfel se pare ca pe linie materna era ruda de departe cu Humulesteanul. De la tatal meu, ardelean si deasemenea profesor, primul intelectual dintr-o familie taraneasca, am mostenit probabil rabdarea si tenacitatea, increderea ?n auto-instruire si auto-didactica, o altfel de viziune, mai sobra si care duce vr?nd-nevr?nd la modestie si certitudinea
epigonismului. Bine?nteles ca ?mi placeau poeziile, la ?nceput cele rimate, apoi le-am descoperit pe cele epice, citeam de timpuriu Alecsandri, Cosbuc, Eminescu, Puskin, Top?rceanu, Lafontaine, Krilov...
2. Ce rol a "jucat" literatura in viata omului Dan Danila? A existat vreodata o perioada in care v-ati rupt de lumea creatiei literare?
Ca si cititor, nu m-am rupt niciodata, am fost mereu avid, umpleam fisa dupa fisa la biblioteca iar ?n primii ani de scoala aveam deja c?teva duzini de carti numai ale mele pe care le numerotam si re-numerotam pe coperta ?n ordinea preferintei schimbatoare - ca t?nar autor ?nsa, m-am oprit o perioada destul de lunga, atunci c?nd orice ?ncercare de publicare prin reviste se lovea de zidul ideologic, de cenzura tot mai acerba, ?n cel mai bun caz de promisiuni si tergiversari interminabile. Am renuntat o vreme, am ?ncercat sa ma salvez ascult?nd muzica de calitate, pop, rock, jazz sau simfonica, fiindca le iubeam si le iubesc pe toate, fiecare se potriveste cu o anume stare de spirit, v?rsta sau anotimp... Iar tocmai c?nd m-am hotar?t totusi sa-mi public un volum de poezii (reusind deci sa economisesc c?teva mii de lei) la editura Litera, pe atunci singura care publica destul de rapid si relativ fara multe formalitati pe spezele autorilor, av?nd eu speranta ca voi pacali cenzura, asa cum mai reusisera si altii ?naintea mea, tocmai atunci au aparut ?n magazine si primele, putinele, scumpele masini de scris redegiste Erika, accesibile muritorilor de r?nd fara luare ?n evidenta la militie. Intre carte si masina de scris, am ales obiectul cel galagios... In felul acesta, nu am devenit un autor optzecist, volumul de debut s-a am?nat cu cel putin un deceniu. L-am si numit "Dintr-un sertar" fiindca acesta era adevarul, textele nu erau subversive dar recipientul somnolentei lor era un sertar...
3.Care din cei trei va ocupa cel mai mult timp liber - prozatorul, poetul sau traducatorul? Pe care dintre ei il simtiti cel mai aproape?
Proza nu cred ca ma reprezinta, nici nu am rabdare dec?t pentru a scrie proze scurte. Poezia ?nsa, de citit, scris sau tradus, ?mi este cea mai aproape. Traducerea este o mare aventura, un echilibru periculos pe o s?rma, un act de umilinta si de mare orgoliu totodata, o lupta permanenta cu limitele si structurile naturale ale limbilor, dar bine?nteles si ale celui care sondeaza cvasi-imposibilul... numai cineva care a tradus stie despre ce vorbesc... e pacat ca pentru majoritatea scriitorilor actul talmacirii este doar o pierdere de timp, multi nici nu considera ca traducerea este creatie adevarata, desigur si orgoliul fiecaruia are ceva de spus... ei uita ca Eminescu, Blaga, Cosbuc si multi altii au tradus foarte mult... Traducerea este un rau necesar: poate parea paradoxal, dar eu nu-i recomand nimanui sa-l citeasca pe Villon sau pe Rilke ?n rom?neste, ci ?n limba lor, ?nsa at?ta vreme c?t majoritatea oamenilor vor vorbi o singura limba, pe cea materna, va fi nevoie de traducatori ?n toate graiurile si combinatiile posibile. De fapt, parerea mea este ca ?nvatarea unor limbi straine se justifica, sau este ?n primul r?nd necesara tocmai pentru a citi marii poeti ?n original. Este cea mai mare rasplata... proza se poate citi, ?n general fara a pierde foarte mult, ?n traduceri de calitate.
4. Care este cea mai importanta realizare a scriitorului Dan Danila?
Probabil, sper adica, tocmai c?teva traduceri mai reusite din Villon sau Rilke, prin care, c?ndva, cineva va patrunde ?n lumile lor si va dori sa-i citeasca mai mult, tot mai mult, va descoperi apoi ca exista mai multi traducatori, ?i va compara si p?na la urma se va hotar? sa citeasca totusi originalul...
5. Cum va alegeti scriitorii din a caror opera traduceti?
Probabil ca nu eu ?i aleg, ci ei pe mine... Villon de pilda a fost o pasiune din liceu, la Rilke am ajuns cu adevarat de abia dupa stramutarea mea ?n Germania, desi citeam ?n germana mai dinainte... din Villon nu cunosteam dec?t variantele lui Vulpescu sau Botta si putine balade ?n original de prin antologii... la un t?rg de vechituri, tot aici ?n Germania, am gasit o editie bilingva franceza-germana. ?n doua saptam?ni am tradus Testamentul mic, ?n alte doua luni toata cartea, dar asta mi-a luat aproape tot timpul liber...
6. Care sunt scriitorii care v-au marcat? Care sunt cartile dumneavoastra "de capatai"?
Sunt multi, prea multi, mi-e foarte greu sa fac liste scurte... Bine?nteles, Eminescu si Nichita, apoi Arghezi, Blaga, Creanga, Shakespeare, Homer, Cervantes, Dostoievski, Rilke, Thomas (Dylan), Blandiana, Doinas... dar orice lista este de fapt arhicunoscuta si aproape banala... Nu va faceti speranta ca ?mi plac alti autori dec?t cei mai mari... Probabil ca cel mai mult mi-au "spus" Eminescu, Creanga, Iliada, Exupery, Dickens, Cehov, Swift, Sadoveanu... fiecare deschiz?ndu-mi alte perspective.
7. Sunteti plecat din tara de multi ani. V-ati simtit vreodata dezavantajat de originea romana?
Desigur, fiecare popor ?si are o imagine aparte ?n lume, de obicei foarte incompleta si aproape imposibil de modificat ?n esenta ei, iar individul, ca exponent, nu mai conteaza, el fie ca face exceptie de la regula, fie confirma acea imagine redusa la caricatura. Necunoasterea si inertia sunt sursele tuturor acestor simplificari. G?nditi-va la conceptia noastra generala despre italieni, scotieni, englezi sau turci, etc - niste scheme sarace reduse la scurte propozitii. Adevarul e mult mai complex. De ce ar face exceptie rom?nii? Cel mai greu e sa scapi de trasaturile negative – presa occidentala scrie despre coruptie, balcanism, neseriozitate, copii lasati ?n voia soartei. Pe l?nga acestea nu se mai vad artistii nostri, sportivii, matematicienii sau programatorii de software, tot at?tea surse posibile de titluri pozitive, umbrele sunt at?t de dese ?nc?t luminile se pierd. Dar atunci c?nd reusesti sa dialoghezi, sa comunici, c?nd ai timpul necesar pentru asta, esti acceptat, si, cu toate diferentele existente, respectat. Cine vrea sa ne cunoasca, o face, dragoste cu forta nu se poate...
8. Cu toate ca locuiti in Germania, pastrati o legatura stransa cu viata culturala din Romania. Site-ul dumneavoastra gazduieste linkuri spre numeroase reviste culturale romanesti. Ce sansa acordati literaturii romane contemporane in spatiul cultural european?
Primesc regulat Vatra, Convorbiri literare, Origini, Poesis, Poezia si ceva mai rar, altele, apoi citesc presa electronica. Imi petrec concediile ?n tara. In situatia actuala, e declin cultural (camuflat) si de criza economica, e o minune ca la noi mai apar at?tea reviste. Sunt sigur ca suntem tara cu cele mai multe reviste culturale din Europa, dar sper ca sansele noastre de a fi apreciati pe masura vor creste foarte mult atunci c?nd vom fi primiti ?n CE, pentru simplul motiv ca limba rom?na va fi una din limbile oficiale ale Comunitatii Europene si odata cu aceasta vor fi descoperiti (sau redescoperiti) o seama de autori rom?ni, schimburile culturale se vor face de pe o baza cu totul noua. Dar, mai afirmam si ?n alt interviu: nu noi ?nsine ci strainii trebuie sa ne traduca, ei trebuie sa faca selectia, noi trebuie doar sa le dam sugestii si sa le punem la dispozitie editii critice...
9. Credeti ca scriitorii romani reusesc sau vor reusi sa depaseasca barierele limbii si sa se impuna prin valoare pura?
Eu cred ca valorile adevarate s-au impus ?ntotdeauna, indiferent de limba, operele marilor autori circula si au circulat ?ntotdeauna libere ca pasarile, sfid?nd orice bariere - creatiile mari sunt mereu actuale, Homer nu se va perima niciodata... Universalitatea nu-i este prohibita nici unei limbi, cu at?t mai putin uneia ca a noastra, parca facuta pentru a naste metafore. Trebuie scapat de obsesia provincialismului pentru a scrie liber...
10. Ce mesaj ati transmite generatiei postdecembriste de tineri scriitori romani?
Curaj si tenacitate, rabdare si ?ncredere ?n minunea aceasta care este limba rom?neasca...
