În primul rând, ceea ce ne atrage atenţia la cartea coordonată de Mirela Mureşan este faptul că volumul pleacă de la un experiment de tip transdisciplinar ce s-a desfăşurat în anul şcolar 2008/2009 la Colegiul Naţional „Moise Nicoară” din Arad sub titlul „Anonimul din spatele măştii”, de unde se poate deduce foarte lesne aplicabilitatea şi eficienţa principiilor transdisciplinare în învăţământul contemporan. În al doilea rând, accentul cade pe o permanentă interactivitate dintre complexitatea teoriei şi simplitatea aplicării ei, dintre sfera disciplinară şi sfera transdisciplinară, dintre propunerile profesorilor şi implicarea elevilor ce interacţionează în timpul procesului de învăţare aşa cum se desfăşoară el la nivel liceal. Încă din prefaţa cărţii academicianul Basarab Nicolescu subliniază că ne aflăm în faţa „unei cărţi eveniment. O carte deschizătoare de drumuri. O piatră de hotar care va marca istoria învăţământului în România.”

În introducerea volumului („Povestea unui gând” de Mirela Mureşan) aflăm că titlul metaforic al proiectului denotă dorinţa profesorilor de a dezvolta un nou traseu transdisciplinar didactic care să îi facă pe elevi să conştientizeze că procesul de predare-învăţare este bazat pe trei elemente fundamentale care respectă principiul terţului inclus – măştile omului (omul social, omul de ştiinţă, omul religios, artistul etc.), măştile lumii (spaţiul şi timpul, numărul, infinitul, banda lui Möbius, camuflajul în natură etc.), dar şi ceea ce este dincolo de mască – şi care traversează diversele discipline asimilate în clasă. Astfel,  alegerea „Anonimul din spatele măştii” a permis echipei de profesori ca la nivel tematic să abordeze raportul dintre esenţă şi aparenţă, dintre unitate şi multiplicitate, dintre subiectul şi obiectul cunoaşterii, prin prisma mai multor discipline şi descoperind noi metode de abordare a temelor disciplinare pornind de la relaţiile amintite. Iniţial profesorii arădeni au elaborat scenarii didactice care ulterior au luat forma unor ateliere de lucru la care au participat 33 de elevi (de la clasa a IX-a până la clasa a XII-a) aparţinând atât claselor de profil uman, cât şi celor cu profil real. Cursurile, desfăşurate sâmbătă dimineaţă, s-au derulat timp de 10 săptămâni, iar echipa cuprindea şaptesprezece profesori specializaţi în matematică, literatură română, biologie, geografie, muzică, desen sau religie.

Cea de-a doua parte („Gândul faptei: transdisciplinaritatea – o posibilă paradigmă pentru educaţia secolului XXI”) a lucrării este o sinteză realizată de Janina Flueraş şi Mirela Mureşan ce lămureşte sensurile conceptului de transdisciplinaritate şi principiile metodologiei transdisciplinare, punându-se accent pe implicaţiile acestora la nivel educaţional. Cea de-a treia parte („Fapta gândului: scenarii didactice elaborate în cadrul proiectului…”) cuprinde construirea proiectelor didactice conform principiilor transdisciplinare şi se referă: a) atât la măştile omului – portret vs. mască prin prisma educaţiei plastice (Luminiţa Ciurel), măştile poeţilor – Arghezi ludicul, psalmistul, răzvrătitul, îndrăgostitul („autoportretul artistului este reconstituit se reconstituie dincolo de măştile sale textuale”, Mirela Mureşan), măştile compozitorilor prin prisma educaţiei muzicale (Flavius Tolan), măştile oamenilor de ştiinţă prin prisma a două personaje din piesele Fizicienii de Friedrich Dürrenmatt şi Galileo Galilei de Bertolt Brecht (Aurelia Portal), măştile omului social (Diana Şimonca-Opriţa), măştile îndrăgostitului în literatură, film şi teatru (Camelia Circa-Chirilă, Cristina Hanţ), măştile morţii – artistul vs. preotul (Diana Rotaru) şi măştile transcendenţei prin prisma educaţiei religioase (Mircea Hurdea), b) cât şi la măştile lumii: infinitul matematic vs. infinitul poetic (Octavia Potocean, Mircea Potocean), măşti ale numărului de aur (Maria Toader), banda lui Möbius în matematică, fizică, chimie, literatură, film şi religie (Liliana Negrilă), măştile viului – strategii de camuflare în lumea animalelor (Mariana Fotescu) şi Veneţia ca mască a naturii (Alina Bereteu, Radu Bereteu). Fiecare scenariu cuprinde un argument, punere în context, resurse didactice, munca în echipă, distribuirea sarcinilor, concluzii, bibliografie şi imagini din timpul atelierelor transdisciplinare. Cea de-a patra parte a cărţii („Reflecţii asupra faptei”) este un fel de (auto)evaluare în care îşi exprimă opinia asupra acestui experiment didactic profesorii invitaţi să dezvăluie avantajele predării de tip transdisciplinar şi un feed-back-ul binevenit de la elevii implicaţi în proiect, ale căror răspunsuri despre cum au înţeles ei transdisciplinaritatea sunt surprinzător de edificatoare. Mircea Potocean, directorul Colegiul Naţional „Moise Nicoară” din Arad, a concluzionat: „Cursul transdisciplinar a demonstrat că există paralele şi corelaţii între diversele discipline. Aceste conexiuni nu sunt doar foarte importante pentru dezvoltarea unei perspective ample asupra lumii, ci vitale pentru definirea fiecărui individ în parte.”

Volumul de faţă este mărturia unui experiment didactic unic în România ce a pornit de la un exerciţiu de depăşire a barierelor disciplinare şi a devenit pe parcurs la un model didactic transdisciplinar. Caracterul de pionierat al acestui experimentului didactic, dublat de îndrăzneala şi efortul colectivului profesoral de a reda la nivel practic ideile transdisciplinare fac din cartea coordonată de Mirela Mureşan una din cele mai clare şi convingătoare dovezi menite să sublinieze că rezultatele benenifice ale aplicării principiilor transdisciplinare în procesul de învăţământ actual nu sunt de neglijat în societatea contemporană. „Odată drumul deschis, el merită să fie continuat, căci singura şansă a educaţiei în viitor este aceea de a se situa pe o paradigmă transdisciplinară.”, a subliniat Mirela Mureşan în prelegerea pe care a ţinut-o cu ocazia lansării cărţii la colegiul arădean.

Mirela Mureşan (coordonator), Transdisciplinaritatea – de la un experiment spre un model didactic, prefaţă de acad. Basarab Nicolescu, Editura Junimea, Iaşi, 2010.