sisif.ro | Zenobia

Am citit "Zenobia"...
"Ma simteam cuprins parca intr-o uriasa picatura de apa care, ea, gandea si respira pentru noi, asa, ca la inceput" (pag. 8)
"Naum P. Mata, i-am raspuns eu, in gand" (pag. 9)
"... aveam nevoie de cineva care sa ma iubeasca macar pana trece primejdia..." (pag. 14)
"... era in zodia batranilor indragostiti..." (pag. 16)
"... vorbea cu umerii mei, cu gura mea, cu genunchii mei..." (pag. 18)
"... avea ochii acoperiti de o crusta stravezie, ca orbii cei mari, ca Homer..." (pag. 21)

"Astept putin, sa-mi inghete lacrimile..." (pag. 24)
"... ma astepta silueta de cristal a Zenobiei." (pag. 33)
"... cand suntem amandoi n-am grija, atunci putem muri impreuna." (pag. 34)
"... o conduceam in infern, era fericita..." (pag. 41)
"Ca un cadavru cu aripi de inger era Maria..." (pag. 42)
"Zenobia reprezenta mirificul dezlegat..." (pag. 48)
"... simteam fiecare litera - frana." (pag. 59)
"era ... ca atunci cand incepi sa mori, in fine." (pag. 63)
"... pentru ca femeia mea nu ploua." (pag. 84)
"... ieseam printre oameni cu paradisul pe cap, ca o caciula..." (pag. 93)
"... umblam pe poante cu labutele indoite de la incheieturi." (pag. 95)
"Analizau cavoul poheziei, coroanele si jerbele de flori, dar se fereau sa vada fecioara putrezita inauntru." (pag. 103)
"... mi-a aruncat un ban cum se arunca la raspantii, dupa morti..." (pag. 107)
"... Constantin poate chiar murise si isi construia un alibi." (pag. 142)
"... asistam de cateva milenii la moartea clinica a iubirii." (pag 149)
"... ma aflam intr-o cusca fara margini, cu gratiile in afara si in mine." (pag. 167)
"... parea un purtator nefiresc de firesc al firescului..." (pag. 175)
"A fost ultima noastra intalnire si nu prea stiu exact daca eram toti trei de fata." (pag. 186)
"Invatasem singur sa gandesc cu mainile" (pag. 190)
"... sufletul ii mirosea a caine mort..." (pag. 196)
"... de data asta ne-am nascut gresit..." (pag. 197)
Am citit "Zenobia"... Sau poate nu...